Am inceput livrarea pachetelor cu alimente pentru familiile din Negresti si imprejurimi.
Nu pot sa public toate fotografiile pe care le-am facut pentru ca unele familii mi-au cerut special sa nu apara pe facebook, dar, donatorii vor primi curand mesaj de la mine cu fotografia familiei pe care au sustinut-o.
“Vai, Doamna Magda, nu aveam nimic sa punem pe masa de Paste. Ati venit la fix. Dumnezeu mereu lucreaza la fix. “
Cel mai tare m-a impresionat o mamica care mi-a spus: “ Ma lipsesc de toata mancarea pe care mi-ati adus-o daca ma ajutati sa-mi platesc luna asta rata la casa. 2 milioane. Nu vreau sa raman fara casa si sa-mi ia statul copiii.”
Bunici care cresc singure nepoti, familii monoparentale pentru ca sotul de obicei e plecat in strainatate, asistati social stigmatizati care efectiv nu au locuri de munca.
Am trecut si pe la batrani singuri. In Valea mare am descoperit ca o femeie pe care o ajutasem cu o reteta cu cateva saptamani in urma, a murit. Viata si moartea. E asa clara linia aici, asa tangibila.
Ultima casa la care ne-am oprit a fost a babei Catinca din Huc. Abia se misca, i s-a umflat tare un genunchi, nu are pe nimeni s-o ajute iar oamenii din sat ii cer 10 lei sa-i care chiar si o galeata cu apa.
Aud ca are baiat politist, bine vazut, dar dezinteresat de soarta ei.
Imi zice ca nu au mai vorbit de un an si ii e frica sa nu moara fara sa mai vorbeasca cu el. Il suna:
“ – Zi Dane, da’ de ce nu vii la mama?
– Ca nu vreau.
– Te-am crescut singura de cand aveai 3 luni, Dane. M-am chinuit sa te fac baiat mare.
– E, da. Unde scrie?
– Ai sa ma cauti si n-ai sa ma mai gasesti.
– Las’ ca vin la cimitir. “
Vinerea mare e despre iertare. Dar sa-i poti ierta pe unii, iti trebuie parca o doza prea mare de dumnezeire.
